Prietenii noştri

Zarko şi Irina Markovski sunt prietenii noştri.
Ne-am împrietenit fără să ştim nimic despre ei. Ne cunoaştem de 1 an şi jumătate şi abia acum puţin timp am aflat despre încercările prin care trec, nu de la ei, căci nu putream să ghicesc în veselia contagioasă a Irinei sau în zâmbetul senin a lui Zarko o asemenea frământare. Puteţi citi şi voi AICI
Noi îi iubim şi ne rugăm ca Bunul Dumnezeu să îi aibă în pază!

Mailuri pierzătoare de timp şi suflet

Sunt sigură că ştiţi la ce mă refer!
Hai să le împărţim pe categorii:
1. Categoria dă mai departe ca să-ţi meargă bine, să nu fie rău.
Aici avem mesaje pentru toate categoriile de internauţi:

• pentru creştini: "Trimite la 20 persoane si Dumnezeu poate schimba viata cuiva prin tine. Daca vei refuza , aminteste-ti ! Isus a spus: “Daca ma negi intre oameni, te voi nega inaitea Tatalui." 
• pentru ezoterişti: "trimite mai departe şi vei elibera karma/dharma/larma" 
• pentru superstiţioşi: "Pune-ţi o dorinţă şi ea se va împlini dacă trimiţi acest mail la 10 persoane, dacă îl ştergi, ceva rău ţi se va întâmpla"

2. Categoria "umanitare":

-Copii (întotdeauna copii, pentru că sensibilizează mai tare. Nu am primit niciodată un astfel de mail cu protagonist nonagenar) bolnavi de cancer sau de boli cu nume complicat de care nu am auzit niciodată care au nevoie de transfuzii, perfuzii, transplante. Curios că în aceste mesaje nu există NICIODATĂ un număr, email, persoană de contact.... Aşadar, chiar dacă aveţi grupa de sânge AB negativ, nu veţi putea ajuta copilul în cauză, pentru că nu puteţi da de  el.

-Copii bolnavi pentru care Yahoo, Microsoft, AOL şi alţii donează 0,1 euro-mesaj trimis mai departe.

ACEST LUCRU NU SE VA ÎNTÂMPLA NICIODATĂ. Este doar un procedeu simplu de a aduna adrese de mail care vor fi ulterior ţinta "spam"-urilor (mesaje publicitare nesolicitate)

3. "Alertă anti-virus":

La fel ca la puctul 2.

Aşadar, scopul final al acestor mesaje este de a aduna cât mai multe adrese de email. Dând mai departe nu numai că nu faceţi niciun bine, dar pierdeţi timp şi vă expuneţi prietenii, oferind "pe tavă" adresele lor de email

Găsiţi AICI mai multe informaţii despre cum puteţi preveni "spam"-ul.

Dacă trimiteţi acest mesaj la cel puţin 20 de persoane din lista dvs de prieteni, veţi răspândi informaţia :P :))

Câştigă o carte

Poţi câştiga o carte la alegere de pe site-ul www.libris.ro . Mai multe detalii AICI.
Eu am ales "Jurnalul Fericirii"... pentru că mi-o doresc de foarte mult timp....

Ne găsiţi şi pe noi aici!

Cu Mihail în buzunar

Mihail şi mama lui spre plajă

Aşa îmi place mie să-i spun lui Mihail când îl pun în sling: "Hai la mama-n buzunar!":)
Mi-e foarte drag slingul nostru. L-am primit cadou la botez, de la nişte prieteni care ştiau că ne dorim mult. Aşa am ajuns pe blogul/site-ul Dianei, şi am impresia că e prietena noastră, deşi nu am vorbit niciodată
 cu ea :).
La început a fost mai dificil, nu reuşeam deloc să poziţionez copilul în "dispozitiv", am citit instrucţiunile, am citit pe forum, până la urmă am reuşit.
Şi de atunci, de la două luni şi jumătate, până acum, la 11 luni, Mihail stă la mama în buzunar. Îi place foarte mult, mai ales că poate dormi cu ţiţi, oriunde ar fi mama: prin mijloacele de transport în comun, pe străzi, pe la diverse evenimente, făcând diverse comisioane. Şi eu sunt foarte încântată de invenţie, mai ales că nu pot căra căruciorul pe scările de la metrou sau prin autobuze, ne mişcăm mai repede, copilul stă mult mai cuminte decât în cărucuior: nu a vrut niciodată să sară din sling, dar din cărucuior a încercat un plonjeu (asigurat fiind).
Ca să nu mai vorbim de popularitatea de care ne bucurăm atunci când apărem în public cu un asemenea sistem ingenios de purtare. Avem fani din mai multe categorii: florăreasa din staţie este în extaz că ne-am inspirat din moda "ţigănească" (aşa zice ea, nu vrem să jignim pe nimeni), vecinele mai în vârstă, care au remarcat faptul că Mihail stă mai bine "acolo la mami" şi că e mult mai comod pentru mine şi nu în ultimul rând, mămicile tinere, care şi-au procurat şi ele la rândul lor, sisteme de purtare.
Mai purtăm slingul şi prin casă... Mama face curat, sau întinde rufe şi Mihail o ajută din buzunar...
Suntem fericiţi, ce să mai! Şi abia aşteptăm să participăm şi noi evenimentele din Săptămâna Internaţională a Bebeluşilor Purtaţi (10-16 octombrie 2011).

P.s: Sperăm să câştigăm la concurs ;) :p, să ne votaţi fotografiile pe facebook :D

Iaurtul- remediu făcut în casă (pic heavy :)) )

Pentru că, aşa cum v-am mai spus, am început o colaborare cu diversificare.ro, am avut ocazia să mă documentez despre iaurt. Articolul meu îl puteţi citi AICI. Cu ocazia acestei documentări, mi-am propus şi eu să încerc iaurtul de casă. Un experiment foarte reuşit, foarte gustos, care mi-a dat o enormă satisfacţie! M-am simţit ca inventatorul apei calde :)).
Am citit în stânga-n dreapta cum se face iaurtul, am mixat informaţia şi a ieşit asta:

Fotografiile sunt făcute cu mare artă şi măiestrie de soţul meu, la fel de încântat de rezultat ca şi mine. (Alte creaţii ale soţului găsiţi aici). Ce este şi mai minunat, este că băieţelul meu a mâncat cu plăcere acest iaurt. De obicei se strâmbă la iaurturile din comrerţ, oricât de eco, bio ar fi ele...
Gata cu vorba, iată reţeta:

Ingredientele: 

-1 litru de lapte (de care vreţi voi, noi am făcu cu lapte de „vacă pătrată”-aka dozatorul cu lapte de fermă din piaţă). Cu cât laptele e mai bun (a se citi natural, adică neprocesat de utilaje, cu atât iaurtul va fi mai bun, logic:D)
-1 lingură de smântână (tot din piaţă, de la tanti Maria). Reţeta ”originală” este cu iaurt (preferabil tot de casă, sau de la altă tanti Maria, dar dacă chiar nu aveţi cum să faceţi rost, luaţi unul din comerţ, însă citiţi CU ATENŢIE eticheta: NU probiotice, NU conservanţi, NU aditivi, NU termen de valabilitate mai mare de 1 lună). Cu smântână, iaurtul este mai cremos şi mai dulceag.

Procesarea (etapă maxim simplificată dacă deţineţi o iaurtieră- aparat electric de făcut iaurt): 

Se fierbe laptele, se lasă să se răcească până la o temperatură confortabilă degetului :)). Degetul trebuie să stea în lapte preţ de 10 secunde, fără să vă ardeţi (40garde Celsius pentru cei care deţin termometru)
Se adaugă lingura de smântână/iaurt, se amestecă, se acoperă şi se lasă să stea la căldură (30-40 grade) * , nemişcat, timp de câteva ore. Cu cât stă mai mult, cu atât devine mai gros şi mai acid (acru).
*Aici intervine creativitatea fabricantului: pe calorifer, recipientul acoperit cu o pătură lăsat la soare, într-un lighean cu apă, pe dulap, pe aragaz lângă ciorba care se găteşte şamd.
Al nostru a stat vreo 4 ore, după care i-am dat crusta galbenă la o parte, l-am băgat la frigider şi l-am mâncat a doua zi :). Dacă îl lăsam mai mult se mai îngroşa, dar aşa, a fost un iaurt de băut excepţional
Simplu, delicios, sănătos!
Danone FAIL FOREVER! :))

Veşti bune: o nouă colaborare

Sunt foarte fericită pentru că de astăzi am început o colaborare cu site-ul diversificare.ro, un site pentru mămici şi pitici :), cu reţete bune-bune, sfaturi şi trucuri pentru o alimentaţie sănătoasă.
Voi scrie săptămânal un articol şi două reţete.
Vă aşteptem cu drag!

Plopul face pere!

Nu o să vă vină a crede, dar este adevărat! Plopul face pere!
Iată istoria pe scurt, a acestui fapt nemaivăzut: :)
Părintele Nicolae Tănase a înfiinţat imediat după ”revoluţia” anti-comunistă  Asociaţia ProVita pentru Născuţi şi Nenăscuţi, o organizaţie non-guvernamentală cu caracter creştin-ortodox, al cărei scop este apărarea vieţii umane în toate stadiile sale, de la concepţie până la moartea naturală.
Şi aşa, cu ajutorul lui Dumnezeu a salvat vieţile a sute de copii. În aşezămintele de la Valea Plopului şi Valea Screzii (zona Vălenii de Munte, circa 110 km de Bucureşti) trăiau în decembrie 2010, 328 de copii (poate aţi văzut reportajul celor de la Protv, dacă nu, îl puteţi vedea aici).

Acum, la Valea Părului jud. Teleorman (nu departe de Alexandria), există încă o casă socială sub protecţia Asociaţiei ProVita, în care locuiesc două femei cu cei 7 copii ai lor. Puteţi vedea imagini pe site, şi tot acolo, cum puteţi ajuta.

Trebuie să vă mai spun, că îl iubesc foarte mult pe Părintele Nicolae (deşi nu am avut ocazia să-l cunosc personal, dar sper...) şi pe oamenii care îi stau alături. Ei se luptă pentru viaţa copiilor noştri. Ei se luptă să ne facă să înţelegem că nu există contracepţie, ci crimă, că avortul nu este o operaţie banal-accidentală, aşa cum ne face restul lumii să credem, că un copil există de când s-au întâlnit mama şi tatăl lui, nu este doar ”un cheag”.
Asociaţia ProVita oferă sprijin şi consiliere mamelor aflate în situaţii dificile. Apelaţi cu încredere!
Doamne  ajută!